Fiscul devine atotputernic: executa vilele patronilor

ANAF trece de la executarea bunurilor unei firme la urmarirea silita a actionarilor si asociatilor, direct pe CNP. Fiscul ameninta ca le ia masinile, casele, apartamentele persoanelor posesoare de firme cu datorii, prin atragerea raspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vanzare a activelor si urmarite chiar si soacrele care primesc bunuri din patrimoniul firmei ginerelui.

Atragerea raspunderii solidare este „arma mortala“ a Fiscului de acum inainte, pentru a ajunge sa execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme si ale asociatilor acelor entitati economice care au ajuns la datorii uriase catre bugetul de stat, dar ei ca indivizi prospera. Cei care conduc firme cu datorii mari la stat, dar care isi ridica vile uriase pe persoana fizica sau se plimba in diverse masini de lux „ultimul racnet“, directionand sume importante de la firme catre bunurile lor personale, vor fi supusi atragerii raspunderii solidare. Daca pana acum executarea bunurilor unei firme pentru neplata datoriilor era o metoda la moda prin care statul incerca sa-si recupereze niste prejudicii, actualmente Finantele incearca alte metode mai noi de a aduce bani la bugetul de stat, cum ar fi sa execute bunurile personale ale patronilor. „El nu plateste nimic la stat si sa-l las eu, ca Fisc, sa-si faca vile pe nu stiu unde si sa se plimbe cu nu stiu ce masini de lux, in timp ce altii platesc la centima impozitele si taxele datorate statului?! Echitatea fiscala unde este? Noi vom face legatura intre firma si persoana fizica. In timp ce pe firma merge numai pe pierderi, pe persoana fizica are o avere colosala“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Craiova.

Presedintele ANAF a emis, zilele trecute, Ordinul nr. 127 pentru aprobarea instructiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare reglementate de articolele 27 si 28 din Codul de Procedura Fiscala, ordin prin care s-au aprobat noile modalitati, instructiuni si formulare de atragere a raspunderii solidare a detinatorilor de firme. „Raspund solidar asociatii firmei, membrii intreprinderilor familiale, cum ar fi comerciantii, care vand diverse produse, ateliere, magazine prin cartiere, pentru obligatiile fiscale datorate de firmele lor. Ei raspund alaturi de administratori cu bunurile lor personale pentru ca au determinat nedeclararea si neachitarea obligatiilor fiscale la scadenta“, a explicat directorul executiv al Fiscului regional. Metoda exista si pana acum in Codul de Procedura Fiscala, dar in aceasta perioada s-au acordat puteri sporite Fiscului pentru atragerea raspunderii solidare si pentru a putea lupta mai eficient cu evazionistii, care aveau tot felul de tertipuri de a scapa de lege.

Statul declara insolvabilitatea firmei
Administratorii firmei si asociatii raspund solidar pentru datoriile firmei, atunci cand Fiscul declara insolvabilitatea societatii comerciale respective, cu datorii. Insolvabilitatea este diferita de insolventa si inseamna ca o firma nu mai are bani pentru plati si nici prea multe bunuri in patrimoniu. Insolvabilitatea este declarata de catre Fisc, iar insolventa, de tribunal si de alti creditori. Finantele sustin ca in cazul firmelor la care s-a declarat insolvabilitatea se trece la atragerea raspunderii solidare daca patronii le-au devalizat „cu rea-credinta“.

Dupa ce o firma este insolvabila, recuperarea sumelor de plata la stat se face pe CNP-urile persoanelor fizice implicate. Dupa declararea insolvabilitatii, se trece la executarea silita a bunurilor mobile si imobile ale persoanei fizice, la fel ca la orice alta procedura de executare. Fiscul nu poate pune sechestru pe bunuri de o valoare mai mare decat 150% din debitul catre stat al firmei omului respectiv.

Firme paralele
Unii intreprinzatori care vor sa scape de datoriile la Fisc isi fac firme paralele, cu acelasi obiect de activitate, cu aceiasi angajati si cu aceiasi clienti sau furnizori, lasand firma veche plina de datorii. De anul acesta, nu prea mai este posibil asa ceva, fara ca persoana care are firma sa nu plateasca in fata legii, eventual cu bunurile personale.

„Daca si-a instrainat bunurile din patrimoniul firmei catre alte persoane fizice sau juridice, ca sa nu plateasca la stat datorii, atunci pot sa raspunda alaturi de administrator si persoanele fizice sau juridice care anterior declararii insolvabilitatii au dobandit, in orice mod, active de la debitorii care ti-au provocat insolvabilitatea“, a spus raspicat Mihai Antonescu. In acest context, daca se dovedeste ca un proprietar de firma a ascuns venituri, cu rea-credinta, fara sa-si plateasca datoriile la stat, si a mai si vandut activele firmei chiar si unei persoane fizice – cum ar fi soacra patronului -, atunci Fiscul are puterea de a anula respectivele contracte de vanzare-cumparare si de a se indrepta chiar si impotriva soacrei respective.

Cum dovedeste Fiscul „reaua-credinta“ a intreprinzatorilor
Procedura atragerii raspunderii solidare a patronilor este atat de intortocheata si de greoaie incat trece mult timp pana cand finantistii reusesc sa ii ia casa sau masina unui debitor. Oamenii de la ANAF trebuie sa demonstreze reaua-credinta a debitorului. Practic, acesta este motivul pentru care au castigat in instanta anul trecut trei dintre persoanele fizice asupra carora se atrasese raspunderea solidara. Daca ai avut bani si nu ti-ai platit datoriile la stat, atunci este rea-credinta. „Foarte rar castiga in instanta persoanele fizice si se anuleaza decizia Fiscului. E o chestiune de interpretare… Instanta nu considera relevante probele depuse de noi la dosar, care sa demonstreze reaua-credinta a administratorului sau asociatilor. Dar foarte rar castiga firmele“, a spus directorul executiv al DGRFP Craiova. In 2013, din 187 de cazuri de atragere a raspunderii solidare a unor persoane fizice, 130 s-au adresat instantei, iar restul au preferat sa le fie executate bunurile personale, in contul firmei. Din cele 130 de contestatii in instanta, Fiscul a castigat 35 definitiv si irevocabil, iar persoanele fizice au avut sentinte finale favorabile doar in trei cazuri, spun statisticile juridice din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice Dolj. Restul proceselor sunt inca pe rolul instantelor in diverse stadii: unii mai castiga la prima instanta, dar se schimba situatia la recurs si invers.

In ce cazuri poate Fiscul sa execute casa unui patron de firma
Desi reprezentantii Finantelor se lauda ca pot indrepta atragerea raspunderii materiale si asupra locuintelor patronilor de firme care au datorii la stat, legislatia romaneasca protejeaza persoana fizica de executarile silite din partea creditorilor, daca nu s-au comis infractiuni.
Apartamentele administratorilor de firme pot fi executate doar in cazul in care debitorul persoana fizica a efectuat anumite infractiuni din care au rezultat datorii fiscale catre stat. Atunci cand detinatorul unei firme a creat datorii la stat cu „rea-credinta“, atunci statul poate sa-i execute chiar si casa in care sta. Art. 154 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura civila prevede care sunt imobilele unei persoane care nu pot fi executate silit doar in cazul unor infractiuni. Textul respectiv suna asa: „(3) In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare. (4) Dispozitiile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni“. Deci, pentru ca Fiscul sa execute locuinta unui administrator de firma, pentru datoriile create de acea firma catre stat, trebuie sa se dovedeasca mai intai existenta infractiunii.
Legislatia fiscala este completata de Codul de procedura civila, care prevede la articolul 726 care este ordinea de executare a bunurilor mobile si imobile ale persoanelor.

Restul proceselor sunt inca pe rolul instantelor in diverse stadii.

Patronii smecheri pot evita Fiscul: trec vilele pe numele nevestei sau soacrei
Chiar si atragerea raspunderii in solidar cu firma poate fi evitata de detinatorii de firme care au datorii la stat, dar care nu le platesc. Ei trec bunurile personale (masini de lux, imobile bijuterii) pe numele nevestei, soacrei, copiilor si pastreaza pe numele lor doar vreo amarata de Dacie de o varsta cu bunica. Unii ajung chiar sa divorteze de ochii lumii, si-i lasa fostei sotii o avere colosala, evitand, astfel, sa mai poata fi executati silit de stat in nume personal. Specialistii Finantelor spun ca aceasta nu mai este o masura prin care detinatorii de firme sa poata scapa de datorii si de executari silite.

Ce bunuri personale nu pot fi executate de Fisc
Potrivit art. 726 din noul Cod de procedura civila, nu pot fi supuse urmaririi silite urmatoarele bunuri:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale si obiectele de cult, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de trei luni, iar, daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de subzistenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarna;
e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie si altele asemenea;
f) bunurile declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Ordinea executarii unor bunuri personale
Art. 142 „Stingerea creantelor fiscale prin executare silita“ din Codul de procedura fiscala prevede ca „sunt supuse sechestrarii si valorificarii bunurile urmaribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta si/sau identificate de catre organul de executare, in urmatoarea ordine:
a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit;
b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii care constituie principala sursa de venit;
c) bunurile mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;
d) ansamblu de bunuri in conditiile prevederilor art.158;
e) masini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatii care constituie principala sursa de venit;
f) produse finite“.

Sursa: www.gds.ro

(Visited 265 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


− 8 = one

Close
Vrei sa fii la curent cu informatiile din domeniul legislatiei muncii, fiscalitatii? Sa ai acces gratuit la spete rezolvate?

Inscrie-te acum la newsletterul Contabun.ro. 4.877 de persoane fizice si juridice ne-au acordat deja increderea lor.