Legea nr. 16/2017: noi prevederi privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale

Legea nr.16/2017 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale a fost publicata in Monitorul Oficial nr.196 din 21 martie 2017 si intra in vigoare de la 20.05.2017, data de la care se abroga Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale.

Vezi si Dosarul personal al salariatului – acte, modele si formulare necesare, actualizat 2017, care prezinta actele care ar trebui sa se regaseasca in dosarul personal al salariatului, dar si 54 de modele si formulare necesare si indicatii privind completarea lor.

Legea 16/2017 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale

Art. 1. – (1) Prezenta lege instituie un cadru comun de dispozitii, masuri si mecanisme de control, aplicabile pe teritoriul Romaniei detasarii salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, inclusiv masurile de prevenire si sanctionare a oricarui abuz ori a eludarii acestora.
(2) Prevederile prezentei legi urmaresc garantarea unui nivel adecvat de protectie a salariatilor detasati in cadrul prestarii de servicii transnationale, in special asigurarea respectarii aplicarii clauzelor si conditiilor de incadrare in munca prevazute de legislatia nationala, in conformitate cu prevederile art.6, facilitand in acelasi timp exercitarea libertatii de a presta servicii pentru prestatorii de servicii, promovand un climat de concurenta loiala intre acestia din urma si sprijinind astfel functionarea pietei interne.
(3) Prezenta lege nu afecteaza exercitarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt recunoscute in legislatia nationala, precum si la nivelul Uniunii Europene, inclusiv libertatea si dreptul la greva sau de a intreprinde actiuni care tin de relatiile de munca, in conformitate cu legislatia nationala.
(4) Prevederile prezentei legi nu afecteaza dreptul de a negocia, de a incheia, de a pune in aplicare contracte colective de munca si de a desfasura actiuni colective, in conformitate cu legislatia nationala.

Art. 2. – (1) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European;
b) salariat detasat pe teritoriul Romaniei – salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, care in mod normal lucreaza intr-un alt stat decat Romania, dar care este trimis sa lucreze pentru o perioada de timp limitata pe teritoriul Romaniei, atunci cand angajatorul ia una dintre masurile prevazute la art. 5 alin. (1);
c) salariat detasat de pe teritoriul Romaniei – salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul Romaniei, care in mod normal lucreaza in Romania, dar care este trimis sa lucreze pentru o perioada de timp limitata pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, atunci cand angajatorul ia una dintre masurile prevazute la art. 5 alin. (2);
d) detasare transnationala – situatia in care o intreprindere stabilita intr-un stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, in cadrul prestarii de servicii transnationale, detaseaza pe teritoriul altui stat membru salariati cu care are stabilite raporturi de munca, in situatiile reglementate de art. 5;
e) salariul minim aplicabil pe teritoriul Romaniei pentru salariatul detasat pe teritoriul Romaniei este cel prevazut de legislatia romana si/sau contractul colectiv de munca incheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsa la intreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale;
f) salariul minim aplicabil pe teritoriul unui stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, pentru salariatul detasat de pe teritoriul Romaniei este cel definit de legislatia si/ori practica statului membru, altul decat Romania, sau Confederatiei Elvetiene, pe teritoriul caruia/careia este detasat salariatul;
g) cheltuieli generate de detasare – orice cheltuieli cu transportul, cazarea si masa, efectuate in scopul detasarii;
h) indemnizatie specifica detasarii transnationale – indemnizatia destinata sa asigure protectia sociala a salariatilor acordata in vederea compensarii inconvenientelor cauzate de detasare, care constau in indepartarea salariatului de mediul sau obisnuit;
i) autoritate competenta – o autoritate sau un organism desemnat de un stat membru sau de Confederatia Elvetiana sa indeplineasca functii si atributii cu privire la aplicarea legislatiei nationale referitoare la detasarea transnationala a salariatilor in cadrul prestarii de servicii;
j) autoritate solicitanta – autoritatea competenta dintr-un stat membru care transmite o cerere de asistenta, de informare, de notificare sau de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative, astfel cum este prevazuta la art. 29-46;
k) autoritate solicitata – autoritatea competenta dintr-un stat membru careia ii este adresata o cerere de asistenta, de informare, de notificare sau de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative, astfel cum este prevazuta la art. 29-46;
l) stat membru gazda – statul membru sau Confederatia Elvetiana pe teritoriul caruia este detasat un salariat in cadrul unei prestari de servicii transnationale, de catre o intreprindere stabilita pe teritoriul altui stat membru;
m) stat membru de stabilire – statul membru sau Confederatia Elvetiana in care este stabilita intreprinderea care, in cadrul prestarii de servicii transnationale, detaseaza pe teritoriul altui stat membru salariati cu care are stabilite raporturi de munca;
n) sistemul de informare al pietei interne – instrumentul electronic furnizat de Comisia Europeana pentru a facilita cooperarea administrativa dintre autoritatile competente ale statelor membre si dintre autoritatile competente ale statelor membre si Comisia Europeana, definit in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativa prin intermediul Sistemului de informare al pietei interne si de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei (“Regulamentul IMI”), denumit in continuare Sistemul IMI;
o) sanctiune financiara administrativa – orice sanctiune pecuniara, inclusiv taxe si suprataxe aplicate unei intreprinderi prevazute la art. 3 lit. b), conform actelor normative si procedurilor statului membru, altul decat Romania pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea, de catre autoritatile competente din alte state membre sau confirmate de catre organisme administrative ori judiciare sau, dupa caz, care decurg din hotarari ale instantelor competente si care sunt legate de nerespectarea prevederilor Directivei 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii ori ale Directivei 2014/67/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectarii aplicarii Directivei nr. 96/71/CE privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativa prin intermediul Sistemului de informare al pietei interne (“Regulamentul IMI”);
p) lant de subcontractare – relatia contractuala civila intre o entitate juridica denumita contractant si o entitate juridica denumita subcontractant, intre care exista raporturi juridice directe privind prestarea unor servicii;
q) intreprindere – orice forma de organizare a unei activitati economice, autorizata, potrivit legislatiei in vigoare in statul membru de stabilire, sa desfasoare activitati de productie, comert sau prestari de servicii, in scopul obtinerii de venituri in conditii de concurenta;
r) grup de intreprinderi – doua sau mai multe intreprinderi recunoscute ca fiind afiliate, potrivit alin. (4);
s) intreprindere utilizatoare – orice persoana fizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea careia munceste temporar un salariat;
s) fisa de tara – chestionar standard, publicat pe site-ul Comisei Europene, continand informatii cu privire la regulile nationale specifice fiecarui stat membru cu privire la detasarea transnationala a salariatilor;
t) lucrari de montaj initial si/sau de prima instalare a unui bun – procedura de lucru prin care un bun este instalat si pus in functiune;
t) cooperare administrativa – activitatea in colaborare a autoritatilor competente ale statelor membre sau a autoritatilor competente ale statelor membre si a Comisiei Europene, prin schimbul si prelucrarea de informatii, inclusiv prin notificari si alerte ori prin furnizarea de asistenta reciproca, inclusiv pentru rezolvarea problemelor, in scopul unei mai bune aplicari a dreptului Uniunii Europene, in conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012;
u) instrumentul uniform de recuperare – formular standard utilizat in cadrul Sistemului IMI pentru formularea si transmiterea unei cereri de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative de catre autoritatea solicitanta a unui stat membru, in conformitate cu prevederile art. 29-46;
v) instrumentul uniform de comunicare – formular standard utilizat in cadrul Sistemului IMI pentru formularea si transmiterea unei cereri de comunicare a unei sanctiuni financiare administrative de catre autoritatea solicitanta a unui stat membru, in conformitate cu prevederile art. 29-46;
w) coordonator national IMI – autoritatea desemnata de un stat membru pentru a indeplini sarcinile de sprijin necesare pentru functionarea eficienta a Sistemului IMI in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012.
(2) in sensul prezentei legi, notiunea de salariat este cea reglementata potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pe intreaga perioada a detasarii, salariatul isi va pastra raportul de munca direct cu angajatorul care l-a detasat.
(4) in sensul prezentei legi, este recunoscuta ca fiind afiliata direct sau indirect unei alte intreprinderi o intreprindere care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) detine majoritatea capitalului subscris al celeilalte intreprinderi;
b) controleaza majoritatea voturilor atasate actiunilor emise de cealalta intreprindere;
c) poate numi mai mult de jumatate dintre membrii consiliului de administratie, de conducere sau de supraveghere al celeilalte intreprinderi;
d) este administrata pe o baza comuna cu cealalta intreprindere de catre o alta intreprindere.

CAPITOLUL II Domeniul de aplicare

Art. 3. – Prevederile prezentei legi se aplica:
a) intreprinderilor stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene care, in cadrul prestarii de servicii transnationale, detaseaza pe teritoriul Romaniei salariati cu care au stabilite raporturi de munca in conditiile prevazute la art. 5 alin. (1);
b) intreprinderilor stabilite pe teritoriul Romaniei care, in cadrul prestarii de servicii transnationale, detaseaza, pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, salariati cu care au stabilite raporturi de munca, in conditiile prevazute la art. 5 alin. (2).

Art. 4. – Prezenta lege nu se aplica personalului navigant al intreprinderilor din marina comerciala.

Art. 5. – (1) Prezenta lege se aplica in situatia in care intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) iau decizia punerii in aplicare a uneia dintre urmatoarele masuri cu caracter transnational:
a) detasarea unui salariat pe teritoriul Romaniei, in numele intreprinderii si sub coordonarea acesteia, in cadrul unui contract incheiat intre intreprinderea care face detasarea si beneficiarul prestarii de servicii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea;
b) detasarea unui salariat la o unitate sau la o intreprindere care apartine grupului de intreprinderi, situata pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea;
c) punerea la dispozitie a unui salariat, de catre un agent de munca temporara, la o intreprindere utilizatoare stabilita sau care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si agentul de munca temporara.
(2) Prezenta lege se aplica in situatia in care intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b) iau decizia punerii in aplicare a uneia dintre urmatoarele masuri cu caracter transnational:
a) detasarea unui salariat de pe teritoriul Romaniei, in numele intreprinderii si sub coordonarea acesteia, in cadrul unui contract incheiat intre intreprinderea care face detasarea si beneficiarul prestarii de servicii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea;
b) detasarea unui salariat de pe teritoriul Romaniei la o unitate sau la o intreprindere care apartine grupului de intreprinderi, situata pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea;
c) punerea la dispozitie a unui salariat, de catre un agent de munca temporara, la o intreprindere utilizatoare stabilita sau care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, ori pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si agentul de munca temporara.

Art. 6. – Salariatii detasati pe teritoriul Romaniei in cadrul prestarii de servicii transnationale beneficiaza, indiferent de legea aplicabila raportului de munca, de conditiile de munca prevazute de legislatia romana si/sau de contractul colectiv de munca incheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsa la intreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale, cu privire la:
a) durata maxima a timpului de munca si durata minima a repausului periodic;
b) durata minima a concediilor anuale platite;
c) salariul minim definit potrivit art. 2 alin. (1) lit. e), inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
d) conditiile de punere la dispozitie a salariatilor de catre agentii de munca temporara;
e) sanatatea si securitatea in munca;
f) masurile de protectie aplicabile conditiilor de munca pentru femeile insarcinate sau pentru cele care au nascut recent, precum si pentru copii si tineri;
g) egalitatea de tratament dintre barbati si femei, precum si alte dispozitii in materie de nediscriminare.

Art. 7. – (1) in scopul identificarii situatiilor de detasare transnationala si pentru a preveni abuzurile si eludarile dispozitiilor prezentei legi, Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, realizeaza o evaluare de ansamblu a tuturor elementelor faptice care caracterizeaza o detasare transnationala, in special a:
a) elementelor faptice care caracterizeaza activitatile desfasurate de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) in statul membru in care acestea sunt stabilite si, atunci cand este necesar, in Romania;
b) elementelor faptice care caracterizeaza munca si situatia salariatului detasat pe teritoriul Romaniei.
(2) Evaluarea de ansamblu prevazuta la alin. (1) se realizeaza in cadrul controalelor efectuate de catre inspectoratele teritoriale de munca, pentru fiecare situatie de detasare transnationala.
(3) Elementele faptice prevazute la alin. (1) au urmatoarele caracteristici:
a) sunt destinate sa ofere asistenta inspectoratelor teritoriale de munca in cadrul verificarilor si controalelor efectuate;
b) sunt factori orientativi in evaluarea de ansamblu care se realizeaza de catre inspectoratele teritoriale de munca in activitatea de verificare si control si nu pot fi luate in considerare separat;
c) nu trebuie indeplinite cumulativ pentru fiecare caz de detasare transnationala, evaluarea acestora adaptandu-se fiecarui caz in parte si luand in considerare particularitatile situatiei; nerespectarea unuia sau a mai multora dintre ele nu exclude in mod automat posibilitatea ca o situatie data sa fie caracterizata drept situatie de detasare.
(4) Elementele faptice prevazute la alin. (1) lit. a) au rolul de a stabili daca o intreprindere exercita in mod efectiv activitati semnificative, altele decat cele interne de gestionare si/sau administrative in statul membru de stabilire sau in Confederatia Elvetiana, avand ca perioada de referinta un interval de timp de un an anterior datei efectuarii controlului.
(5) Elementele faptice prevazute la alin. (1) lit. b) au rolul de a evalua daca un salariat care isi desfasoara activitatea in mod obisnuit pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene este detasat temporar pe teritoriul Romaniei.
(6) Elementele faptice prevazute la alin. (1) sunt luate in considerare de catre inspectoratele teritoriale de munca in cadrul controlului si pentru a stabili daca o persoana are calitatea de salariat, in conformitate cu legislatia romana, inclusiv pentru a identifica posibile cazuri de declarare a unui salariat detasat ca exercitand activitati independente in scopul eludarii prevederilor prezentei legi.
(7) in realizarea evaluarii prevazute la alin. (6), inspectoratele teritoriale de munca au in vedere si aspecte legate de executarea lucrarilor, de subordonarea si de remunerarea salariatului, indiferent de modalitatea de exprimare a acordului de vointa a partilor in cadrul raporturilor de munca.
(8) Elementele faptice prevazute la alin. (1) sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 8. – Salariatii detasati de pe teritoriul Romaniei in cadrul prestarii de servicii transnationale beneficiaza, indiferent de legea aplicabila raportului de munca, de conditiile de munca stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative, prin conventii colective sau sentinte arbitrale de generala aplicare, valabile in statul membru, altul decat Romania, sau in Confederatia Elvetiana, pe teritoriul caruia/careia sunt prestate serviciile, cu privire la:
a) durata maxima a timpului de munca si durata minima a repausului periodic;
b) durata minima a concediilor anuale platite;
c) salariul minim definit potrivit art. 2 alin. (1) lit. f), inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
d) conditiile de punere la dispozitie a salariatilor de catre agentii de munca temporara;
e) sanatatea si securitatea in munca;
f) masurile de protectie aplicabile conditiilor de munca pentru femeile insarcinate sau pentru cele care au nascut recent, precum si pentru copii si tineri;
g) egalitatea de tratament dintre barbati si femei, precum si alte dispozitii in materie de nediscriminare.

Art. 9. – Personalului angajatorilor stabiliti pe teritoriul Romaniei, care efectueaza operatiuni de transport international, fiind trimis sa lucreze pentru o perioada de timp limitata pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, si care nu se incadreaza in situatiile prevazute la art. 5 alin. (2), i se aplica prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si beneficiaza de drepturile prevazute la art. 44 alin. (2) din acelasi act normativ.

Art. 10. – (1) Prevederile art. 6 lit. b) si c) nu se aplica in cazul lucrarilor de montaj initial si/sau de prima instalare a unui bun, activitati care fac parte integranta dintr-un contract de furnizare de bunuri, sunt necesare pentru punerea in functiune a bunului furnizat si sunt executate de salariati calificati si/sau specializati ai intreprinderii furnizoare, daca durata detasarii este de cel mult 8 zile.
(2) Durata detasarii transnationale se calculeaza pe baza unei perioade de referinta de un an de la data inceperii acesteia. La calculul duratei detasarii transnationale se iau in considerare perioadele anterioare in care postul a fost ocupat de un salariat detasat in cadrul prestarii de servicii transnationale.
(3) Exceptia prevazuta la alin. (1) nu se aplica activitatilor din domeniul constructiilor, care vizeaza construirea, repararea, intretinerea, modificarea sau demolarea cladirilor, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 11. – Orice indemnizatie specifica detasarii transnationale este considerata parte a salariului minim, in masura in care nu este acordata cu titlu de rambursare a cheltuielilor generate de detasare, respectiv cheltuielile de transport, cazare si masa.

Art. 12. – (1) in situatia in care legislatia statului membru sau a Confederatiei Elvetiene, in care este stabilita intreprinderea prevazuta la art. 3 lit. a), prevede conditii de munca mai favorabile, are prioritate legislatia respectiva.
(2) in situatia in care legislatia romana prevede conditii de munca mai favorabile decat conditiile prevazute in legislatia statului membru sau a Confederatiei Elvetiene, pe teritoriul caruia/careia sunt detasati lucratorii romani, are prioritate legislatia romana.

Art. 13. – Intreprinderile care nu sunt stabilite pe teritoriul unui stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene si care detaseaza salariati pe teritoriul Romaniei nu pot beneficia de un tratament mai favorabil decat intreprinderile stabilite intr-un stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene.

CAPITOLUL III Autoritatile competente si cooperarea administrativa

Art. 14. – (1) in scopul punerii in aplicare a prevederilor prezentei legi, Inspectia Muncii este autoritatea competenta avand atributii de birou de legatura, care asigura indeplinirea obligatiei de cooperare administrativa cu autoritatile competente din statele membre sau din Confederatia Elvetiana.
(2) in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Inspectia Muncii comunica autoritatilor competente din celelalte state membre sau din Confederatia Elvetiana, precum si Comisiei Europene informatii referitoare la calitatea sa de autoritate competenta cu atributii de birou de legatura.
(3) Cooperarea administrativa prevazuta la alin. (1) se realizeaza de catre Inspectia Muncii cu respectarea dispozitiilor Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012, exercitand rolul prevazut la art. 5 lit. f) din acest regulament.

Art. 15. – (1) in cadrul cooperarii administrative, Inspectia Muncii raspunde cererilor motivate de informare ale autoritatilor competente din alte state membre si din Confederatia Elvetiana si efectueaza verificari si actiuni de control cu privire la situatiile de detasare transnationala prevazute la art. 5 alin. (2), inclusiv cu privire la orice nerespectare sau abuz in ceea ce priveste normele aplicabile privind detasarea transnationala.
(2) Cererile de informare prevazute la alin. (1) pot viza si furnizarea de informatii privind stabilirea pe teritoriul Romaniei, buna conduita si incalcarea de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b) a normelor aplicabile privind detasarea transnationala a salariatilor.
(3) in cazul intampinarii unor dificultati in a raspunde unei cereri de informare sau in a efectua verificari si actiuni de control, Inspectia Muncii informeaza fara intarziere autoritatea competenta solicitanta, in vederea gasirii unei solutii.
(4) in cazul in care Inspectia Muncii intampina probleme persistente referitoare la schimbul de informatii din cadrul cooperarii administrative sau un refuz permanent de a oferi informatii din partea autoritatilor competente din alte state membre, aceasta informeaza Comisia Europeana, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, in calitate de coordonator national IMI.

Art. 16. – Inspectia Muncii furnizeaza informatiile solicitate de catre autoritatile competente din statele membre sau de catre Comisia Europeana prin mijloace electronice, cu respectarea urmatoarelor termene:
a) in maximum doua zile lucratoare de la primirea cererii, in special in ceea ce priveste verificarea existentei stabilirii intreprinderii prevazute la art. 3 lit. b) pe teritoriul Romaniei, in cazuri urgente, motivate si detaliate in cerere, si care necesita doar consultarea de registre nationale;
b) in maximum 25 de zile lucratoare de la primirea cererii, in cazul tuturor celorlalte cereri de informare, cu exceptia cazului in care autoritatile competente stabilesc de comun acord un termen mai scurt de raspuns.

Art. 17. – (1) Informatiile solicitate si transmise de catre Inspectia Muncii in cadrul cooperarii administrative cu autoritatile competente din alte state membre si din Confederatia Elvetiana sunt utilizate numai in scopul pentru care au fost solicitate.
(2) Cooperarea administrativa si furnizarea de asistenta reciproca se realizeaza cu titlu gratuit. Registrele in care sunt inregistrate intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b), care pot fi consultate de catre Inspectia Muncii si care sunt incarcate in Sistemul IMI, pot fi consultate in conditii similare si de catre autoritatile competente echivalente ale celorlalte state membre.

Art. 18. – (1) in functie de tipurile de informatii solicitate in cadrul cooperarii administrative cu privire la detasarea transnationala a salariatilor pot fi desemnate, in calitate de autoritati competente, si alte institutii nationale. Procedura de desemnare se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Institutiile desemnate in calitate de autoritati competente potrivit alin. (1) sunt inregistrate in Sistemul IMI, conform legislatiei in vigoare, si asigura cooperarea administrativa prin furnizarea de informatii din domeniul propriu de competenta, cu respectarea prevederilor, conditiilor si termenelor de raspuns prevazute la art. 15-17.
(3) Autoritatile competente desemnate in conformitate cu prevederile alin. (2) participa la cooperarea administrativa in calitate de operatori de date cu caracter personal, inregistrati la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, in conditiile legii.
(4) Inspectia Muncii comunica autoritatilor competente din celelalte state membre si din Confederatia Elvetiana, precum si Comisiei Europene lista autoritatilor competente nationale desemnate in conformitate cu alin. (1) care participa la cooperarea administrativa.
(5) Autoritatile competente nationale respecta alegerea fiecarui stat membru si optiunea Confederatiei Elvetiene in ceea ce priveste autoritatile competente desemnate.

Art. 19. – Cererile de informare formulate in cadrul cooperarii administrative dintre statele membre includ si informatii cu privire la recuperarea sumelor provenite din aplicarea unei sanctiuni financiare administrative sau la comunicarea unei decizii prin care se impune o astfel de sanctiune, astfel cum se prevede la art. 29-46.

Art. 20. – (1) Cooperarea administrativa include, in situatia unor cereri motivate, si transmiterea sau comunicarea de documente.
(2) Comunicarea unor documente, altele decat cele privind impunerea unei sanctiuni financiare administrative catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b), la solicitarea autoritatilor competente din alte state membre sau din Confederatia Elvetiana, se realizeaza de catre Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 21. – O solicitare de informare in cadrul cooperarii administrative cu celelalte state membre si Confederatia Elvetiana nu limiteaza autoritatile nationale competente in luarea de masuri in conformitate cu atributiile prevazute in legislatia nationala si/sau decurgand din dreptul Uniunii Europene, in vederea verificarii, controlarii si prevenirii cazurilor de incalcare a prevederilor prezentei legi.

Art. 22. – (1) Inspectia Muncii este autoritatea nationala competenta sa controleze, prin inspectoratele teritoriale de munca, respectarea de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) a clauzelor si a conditiilor de incadrare in munca prevazute la art. 6.
(2) in cadrul controalelor prevazute la alin. (1), Inspectia Muncii, prin cooperare administrativa, solicita, in situatia in care este necesar, sprijinul autoritatilor competente din statul membru de stabilire a intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a).
(3) Competenta efectuarii de inspectii si verificari cu privire la respectarea de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b) a clauzelor si conditiilor de incadrare in munca prevazute la art. 8 pe perioada detasarii transnationale a unui salariat de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul unui stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene revine autoritatilor competente ale statului membru sau Confederatiei Elvetiene, dupa caz.
(4) Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, asigura monitorizarea si controlul respectarii prevederilor legislatiei nationale cu privire la salariatii detasati de pe teritoriul Romaniei de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b), pentru toate aspectele legate de relatia de munca, cu exceptia celor prevazute la art. 8.
(5) in cadrul cooperarii administrative, Inspectia Muncii raspunde solicitarilor de asistenta primite din partea autoritatilor competente din celelalte state membre sau din Confederatia Elvetiana cu privire la intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b).
(6) Inspectia Muncii comunica din oficiu, in cel mai scurt timp, orice informatie relevanta privind posibile incalcari ale prezentei legi autoritatilor competente din alte state membre si din Confederatia Elvetiana cu atributii in verificarea si, dupa caz, sanctionarea acestora.

CAPITOLUL IV Cerinte administrative, masuri de control si inspectii

Art. 23. – (1) Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, verifica aplicarea prevederilor prezentei legi, in vederea respectarii drepturilor salariatilor detasati pe teritoriul Romaniei in cadrul prestarii de servicii transnationale.
(2) Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, efectueaza inspectii eficace si adecvate pe teritoriul Romaniei pentru a controla si a monitoriza respectarea dispozitiilor prezentei legi.
(3) Fara a aduce atingere posibilitatii de a efectua controale aleatorii de catre Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, inspectiile se bazeaza, in primul rand, pe o evaluare a riscurilor realizata anual.
(4) Procedura de evaluare a riscurilor se reglementeaza prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, se asigura ca inspectiile si controalele efectuate in temeiul prezentei legi nu sunt discriminatorii si/sau disproportionate.

Art. 24. – (1) Pentru a asigura monitorizarea eficace a respectarii obligatiilor prevazute de prezenta lege, Inspectia Muncii impune cerinte administrative si masuri de control, in conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
(2) Cerintele administrative si masurile de control includ urmatoarele obligatii pentru intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a):
a) obligatia de a transmite inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea o declaratie in limba romana privind detasarea salariatilor proprii, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii, care sa contina informatiile relevante necesare pentru a permite controale faptice la locul de munca;
b) obligatia de a detine si de a pune la dispozitia inspectorilor de munca, la solicitarea acestora, precum si de a pastra intr-un loc accesibil si identificabil in mod clar pe teritoriul Romaniei, pe perioada detasarii transnationale, copii, in format electronic sau pe suport hartie, ori copii ale documentelor echivalente privind:

(i) contractul de munca sau un document echivalent, iar in cazul in care este necesar ori relevant, informatii suplimentare referitoare la durata angajarii, moneda in care se face plata salariului, prestatiile in natura sau in bani de care beneficiaza salariatul pe durata detasarii transnationale, conditiile care reglementeaza repatrierea salariatului;
(ii) salariul si dovada platii acestuia;
(iii) durata timpului de lucru si fisa de prezenta;
c) obligatia de a furniza documentele prevazute la lit. b), dupa terminarea perioadei de detasare, la cererea Inspectiei Muncii sau a inspectoratelor teritoriale de munca, in termen de cel mult 20 de zile lucratoare de la momentul primirii solicitarii;
d) obligatia de a furniza o traducere in limba romana a documentelor prevazute la lit. b);
e) obligatia de a desemna o persoana care sa asigure legatura cu autoritatile competente nationale si care sa trimita si sa primeasca documente si/sau avize, daca este cazul.
(3) intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) au obligatia prevazuta la alin. (2) lit. c) timp de 3 ani dupa terminarea perioadei de detasare transnationala.
(4) Cerintele administrative si masurile de control prevazute la alin. (2), precum si sanctiunile contraventionale aplicabile intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a), in cazul nerespectarii acestora, sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Pentru a asigura monitorizarea eficace a respectarii obligatiilor prevazute de prezenta lege, in cazul in care apar situatii noi determinate de evolutia detasarii transnationale si pentru care cerintele existente nu sunt suficiente sau eficiente in realizarea actiunilor de control, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, la propunerea Inspectiei Muncii, stabileste, prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, cerinte administrative si masuri de control suplimentare fata de cele prevazute la alin. (2) si, respectiv, sanctiuni contraventionale aplicabile intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a), in cazul nerespectarii acestora.
(6) Ministerul Muncii si Justitiei Sociale informeaza Comisia Europeana cu privire la masurile prevazute la alin. (2) si (5) pe care le aplica sau pe care le-a pus in aplicare.
(7) Inspectia Muncii informeaza intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) cu privire la cerintele administrative si masurile de control pe care le aplica, in conformitate cu alin. (2) si (5), inclusiv prin publicarea pe site-ul propriu.
(8) Procedurile si formalitatile referitoare la detasarea transnationala a salariatilor potrivit prevederilor prezentului articol sunt indeplinite de intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) prin transmiterea documentelor catre inspectoratele teritoriale de munca, in format electronic sau pe suport hartie, prin servicii postale, curierat sau orice alte mijloace de comunicare prevazute de lege.
(9) In intelesul alin. (2) lit. b), prin loc accesibil si identificabil in mod clar pe teritoriul Romaniei se intelege locul de munca asa cum este definit la art. 5 lit. k) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare.

Art. 25. – Dispozitiile art. 24 nu aduc atingere obligatiilor care decurg din dreptul Uniunii Europene, in special celor care decurg din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, din prevederile Legii nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, si nici celor care decurg din legislatia romana privind incadrarea in munca a salariatilor, cu conditia ca acestea din urma sa fie aplicabile in egala masura intreprinderilor stabilite in Romania si sa fie justificate si proportionale.

CAPITOLUL V Apararea drepturilor, raspunderea in materie de subcontractare, accesul la informatii

Art. 26. – (1) in situatia in care salariatii detasati pe teritoriul Romaniei in conditiile prezentei legi considera ca le-au fost incalcate drepturile cu privire la conditiile de munca sau ca au suferit pierderi ori daune ca urmare a nerespectarii prevederilor prezentei legi, se pot adresa Inspectiei Muncii si/sau instantelor judecatoresti competente din Romania ori instantelor judecatoresti dintr-un alt stat potrivit conventiilor internationale existente in materie de competenta judiciara si pot depune plangere impotriva angajatorului lor in mod direct.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si dupa incetarea perioadei de detasare transnationala pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor legislatiei romane privind termenele de prescriptie sau termenele-limita de introducere a unor actiuni in justitie/plangeri/contestatii depuse de salariatii romani pentru nerespectarea drepturilor prevazute la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplica fara a aduce atingere competentelor instantelor nationale, astfel cum sunt prevazute de legislatia nationala si/sau conventiile internationale.
(4) Sindicatele, asociatiile, organizatiile si alte entitati juridice care au, in conformitate cu criteriile stabilite in dreptul intern, interese legitime privind respectarea drepturilor salariatilor detasati transnational pot sa initieze, in numele sau in sprijinul salariatilor detasati ori al angajatorului lor si cu acordul scris al acestora, actiuni judiciare sau administrative, in vederea punerii in aplicare a prezentei legi.
(5) Prevederile alin. (1) si (4) se aplica fara a aduce atingere:
a) altor atributii si drepturi colective ale partenerilor sociali si ale reprezentantilor salariatilor, prevazute de legislatia nationala;
b) dispozitiilor legale nationale de procedura privind reprezentarea si apararea in fata instantelor.
(6) In cazul in care salariatii detasati in conditiile prezentei legi initiaza actiuni in instanta sau actiuni administrative impotriva angajatorului lor, in conformitate cu prevederile alin. (1), beneficiaza de protectie impotriva oricarui tratament advers din partea angajatorului.
(7) In sensul prevederilor alin. (6), este interzisa modificarea unilaterala de catre angajator a relatiilor sau a conditiilor de munca, inclusiv concedierea salariatului detasat care a inaintat o actiune administrativa ori care a depus o plangere la instantele judecatoresti competente in vederea aplicarii prevederilor prezentei legi, si dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, cu exceptia unor motive intemeiate si fara legatura cu actiunea administrativa ori plangerea depusa de salariat.
(8) Angajatorul salariatului detasat poarta raspunderea pentru acordarea tuturor drepturilor acestuia prevazute in contractul individual de munca si/sau contractul colectiv de munca aplicabil.
(9) Angajatorul salariatului detasat are urmatoarele obligatii fata de acesta:
a) sa plateasca orice remuneratie neta restanta datorata in temeiul prevederilor art. 6, respectiv art. 8;
b) sa plateasca orice sume retroactive sau rambursari de taxe, impozite ori contributii la asigurarile sociale, retinute in mod nejustificat din salariul acestuia;
c) sa ramburseze costurile al caror cuantum nu poate fi justificat in raport cu salariul net al salariatului detasat sau cu calitatea locului de cazare, retinute ori deduse din salarii pentru cazarea oferita de angajator;
d) sa plateasca contributii la fonduri sau institutii comune ale partenerilor sociali, retinute in mod nejustificat din salariul salariatului detasat, dupa caz.
(10) Prevederile alin. (8) se aplica si in cazurile in care salariatii detasati au revenit din statul membru sau Confederatia Elvetiana in care a avut loc detasarea transnationala.

Art. 27. – (1) In cadrul lanturilor de subcontractare, pentru activitatile prevazute in anexa, contractantul caruia intreprinderea prevazuta la art. 3 lit. a) ii este subcontractant direct raspunde in solidar cu aceasta sau in locul sau pentru drepturile salariale nete restante aferente salariului minim acordat potrivit prezentei legi si/sau contributiilor datorate unor fonduri sau institutii comune ale partenerilor sociali, in conformitate cu prevederile art. 6.
(2) Raspunderea prevazuta la alin. (1) este limitata numai la drepturile salariatului detasat obtinute in temeiul relatiei contractuale dintre contractant si subcontractantul acestuia.
(3) Contractantul este exonerat de orice raspundere daca face dovada ca a solicitat subcontractantului documentele care sa ateste respectarea de catre acesta a conditiilor de munca prevazute, in conformitate cu prevederile art. 6, pentru salariatii detasati.
(4) Documentele prevazute la alin. (3) trebuie sa contina, cel putin, urmatoarele:
a) dovada platii salariului salariatilor detasati, conform prevederilor art. 6 lit. c);
b) respectarea normelor aplicabile cu privire la durata maxima a timpului de munca si durata minima a repausului periodic, conform prevederilor art. 6 lit. a);
c) o declaratie pe propria raspundere a subcontractantului, prin care acesta se obliga sa respecte drepturile salariatilor detasati, in conformitate cu prevederile art. 6.
(5) Ministerul Muncii si Justitiei Sociale informeaza Comisia Europeana cu privire la masurile adoptate in conformitate cu prevederile prezentului articol.
(6) Inspectia Muncii publica pe site-ul propriu, in limbile romana si engleza, masurile adoptate in conformitate cu prevederile prezentului articol.

Art. 28. – (1) Inspectia Muncii asigura informarea pe scara larga privind clauzele si conditiile de incadrare in munca de care beneficiaza salariatii detasati pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile art. 6, si pe care trebuie sa le respecte si sa le aplice intreprinderile prevazute la art. 3.
(2) Informatiile sunt puse la dispozitie gratuit, intr-un mod clar, transparent, detaliat, lipsit de ambiguitate, usor accesibil de la distanta si prin mijloace electronice, in formate si in conformitate cu standardele informatice privind accesibilitatea on-line care asigura accesul inclusiv al persoanelor cu dizabilitati.
(3) In scopul imbunatatirii accesului la informatii si al claritatii acestora, Inspectia Muncii asigura publicarea si actualizarea periodica, pe site-ul propriu, cel putin a urmatoarelor informatii:
a) clauzele si conditiile de incadrare in munca prevazute la art. 6;
b) procedura specifica privind detasarea salariatilor pe teritoriul Romaniei in cadrul prestarii de servicii transnationale;
c) date cu privire la masurile administrative si de control aplicabile intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a), in conformitate cu prevederile art. 24;
d) lista si datele de contact ale inspectoratelor teritoriale de munca;
e) date referitoare la contractele colective de munca incheiate la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsa la intreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale, si cu privire la clauzele si conditiile de incadrare in munca aplicabile salariatilor detasati pe teritoriul Romaniei in baza acestor contracte colective de munca, precum si, dupa caz, trimiteri catre site-urile oficiale ale partenerilor sociali reprezentativi;
f) date privind procedurile de depunere a plangerilor.
(4) Informatiile prevazute la alin. (3) sunt puse la dispozitie in limbile romana si engleza.
(5) In scopul imbunatatirii accesului la informatii, Inspectia Muncii evalueaza anual necesitatea furnizarii de informatii si stabileste publicarea acestora si in alte limbi oficiale ale Uniunii Europene, in functie de cererile de informare primite.
(6) Inspectia Muncii desemneaza persoanele de contact din cadrul biroului de legatura responsabile cu solutionarea cererilor de informare si publica pe site-ul institutiei datele de contact ale acestora.
(7) Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Inspectia Muncii asigura actualizarea informatiilor furnizate in fisa de tara privind detasarea transnationala a salariatilor pe teritoriul Romaniei, anual sau ori de cate ori este necesar.
(8) Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Inspectia Muncii sunt autoritatile nationale care furnizeaza informatiile generale salariatilor detasati si intreprinderilor in legatura cu legislatia si practica nationala, aplicabile acestora in ceea ce priveste drepturile si obligatiile lor pe teritoriul Romaniei.

CAPITOLUL VI Recuperarea transfrontaliera a sumelor provenite din aplicarea sanctiunilor financiare administrative si/sau a amenzilor contraventionale

Art. 29. – Fara a aduce atingere altor prevederi legale nationale prevazute prin legi speciale sau decurgand din dreptul Uniunii Europene, principiul asistentei reciproce si al recunoasterii reciproce, precum si masurile si procedurile prevazute in prezentul capitol se aplica in ceea ce priveste recuperarea transfrontaliera a sumelor provenite din aplicarea sanctiunilor financiare administrative si/sau a amenzilor contraventionale aplicate:
a) unei intreprinderi prevazute la art. 3 lit. a), pentru nerespectarea prevederilor legale;
b) unei intreprinderi prevazute la art. 3 lit. b), pentru nerespectarea normelor aplicabile privind detasarea transnationala a salariatilor in statul membru gazda.

Art. 30. – Dispozitiile prezentului capitol se aplica:
a) sanctiunilor financiare administrative definite la art. 2 alin. (1) lit. o);
b) amenzilor contraventionale aplicate de catre Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a), pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 31. – Prezenta lege nu aduce atingere dispozitiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si normelor de drept international si european relevante in domeniul cooperarii judiciare in materie penala si nici dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 119/2006 privind unele masuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, aprobata cu completari prin Legea nr. 191/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 32. – (1) Se desemneaza Inspectia Muncii ca autoritate nationala competenta pentru aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, responsabila cu transmiterea administrativa a cererilor de comunicare a unui proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, respectiv primirea administrativa a cererilor de comunicare a unei decizii de impunere a unei sanctiuni financiare administrative.
(2) Se desemneaza Agentia Nationala de Administrare Fiscala ca autoritate nationala competenta pentru aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, responsabila cu transmiterea administrativa a cererilor de recuperare pentru amenzile contraventionale si primirea administrativa a cererilor de recuperare a unor sume provenite din sanctiuni financiare administrative.
(3) In intelesul prezentului capitol, Inspectia Muncii si Agentia Nationala de Administrare Fiscala au rol de autoritati solicitate si solicitante, dupa caz, pentru aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, in conformitate cu competentele prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Inspectia Muncii comunica, prin intermediul Sistemului IMI, Comisiei Europene autoritatile nationale competente desemnate pentru aplicarea dispozitiilor prezentului capitol.

Art. 33. – (1) Inspectia Muncii, in calitate de autoritate solicitata, ca urmare a unei cereri primite in conditiile prevazute la art. 53 alin. (1) din partea unei autoritati solicitante din alt stat membru, sub rezerva dispozitiilor art. 40 si 42, comunica intreprinderii prevazute la art. 3 lit. b) decizia prin care se impune o sanctiune financiara administrativa, precum si alte documente relevante, dupa caz, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.
(2) Inspectia Muncii recunoaste cererea de comunicare fara alte formalitati suplimentare si ia cu celeritate toate masurile necesare pentru punerea sa in aplicare, cu exceptia cazului in care sunt invocate motivele de refuz prevazute la art. 42.
(3) Comunicarea deciziei de impunere a sanctiunii financiare administrative catre intreprinderea stabilita in Romania, potrivit prevederilor alin. (1), se realizeaza in conformitate cu procedurile stabilite de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Comunicarea prevazuta la alin. (3) se realizeaza de catre inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala se afla sediul intreprinderii si are acelasi efect ca in situatia in care ar fi fost realizata direct de statul membru solicitant.
(5) Prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, procedura de comunicare a deciziei de impunere a unei sanctiuni financiare administrative se realizeaza in termen de maximum 30 de zile de la data primirii de catre Inspectia Muncii a cererii de comunicare.
(6) Procedura si termenele de comunicare prevazute la alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(7) Inspectia Muncii informeaza autoritatea solicitanta in cel mai scurt termen posibil cu privire, dupa caz, la:
a) masurile adoptate ca urmare a cererii de comunicare primite si in special la data la care decizia de impunere a unei sanctiuni financiare administrative a fost comunicata intreprinderii stabilite in Romania, potrivit alin. (1) si (3)-(5);
b) motivele de refuz al comunicarii deciziei de impunere a unei sanctiuni financiare administrative, in conformitate cu prevederile art. 42.

Art. 34. – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata, ca urmare a unei cereri primite din partea autoritatii solicitante din alt stat membru, sub rezerva prevederilor art. 41 si 42, intreprinde masurile de recuperare, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative care a fost impusa in conformitate cu actele normative si procedurile statului membru solicitant de catre o autoritate competenta sau confirmata de catre un organism administrativ ori judiciar sau, dupa caz, de catre o instanta competenta in domeniul dreptului muncii si care nu face obiectul unei cai de atac.

Art. 35. – (1) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata care primeste o cerere de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative transmise in conformitate cu prevederile art. 34 si art. 53 alin. (1), recunoaste cererea in cauza fara sa mai fie necesare formalitati suplimentare.
(2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele fiscale centrale subordonate, ia, fara intarziere, toate masurile necesare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru punerea in aplicare a cererii de recuperare primite potrivit prevederilor alin. (1), cu exceptia cazului in care decide sa invoce unul dintre motivele de refuz prevazute la art. 42.
(3) Titlul executoriu care permite recuperarea unor astfel de sume provenite din sanctiuni financiare administrative, emis in statul membru solicitant, este inlocuit cu un titlu executoriu care permite executarea sa in Romania, conform prevederilor art. 226 din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele fiscale centrale subordonate, converteste creanta reprezentand suma provenita din sanctiunea financiara administrativa din moneda nationala a statului membru solicitant in moneda nationala a Romaniei, la cursul de schimb oficial publicat de Banca Nationala a Romaniei la data la care a fost impusa sanctiunea.

Art. 36. – In materie de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata, prin organele fiscale centrale subordonate, actioneaza in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative care se aplica incalcarilor sau deciziilor identice cu cele aflate in cauza ori, in absenta unor categorii identice, incalcarilor sau deciziilor similare.

Art. 37. – (1) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata, ia toate masurile necesare pentru a informa, in termen de maximum 30 de zile de la data primirii cererii, intreprinderea prevazuta la art. 3 lit. b) cu privire la cererea de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative, precum si la documentele relevante, dupa caz, in conformitate cu legislatia romana.
(2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata, informeaza cu celeritate autoritatea solicitanta cu privire la:
a) actiunile intreprinse ca urmare a cererii sale de recuperare si data la care a fost efectuata informarea prevazuta la alin. (1);
b) motivele de refuz, in cazul in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala refuza sa dea curs cererii de recuperare a unei sume provenite din sanctiuni financiare administrative, in conformitate cu prevederile art. 42.

Art. 38. – (1) In cazurile prevazute la art. 50 alin. (3), in care comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii de catre inspectoratul teritorial de munca, potrivit prevederilor art. 50 alin. (2), nu poate fi realizata, inspectoratul teritorial de munca transmite Inspectiei Muncii, in format electronic, o copie scanata a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei aplicate unei intreprinderi prevazute la art. 3 lit. a) pentru nerespectarea prevederilor legale, certificata pentru conformitate cu originalul, in vederea efectuarii de catre Inspectia Muncii a unei cereri de comunicare.
(2) Transmiterea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii potrivit alin. (1) se realizeaza in termen de 5 zile lucratoare de la data:
a) primirii de catre inspectoratul teritorial de munca a unui document care dovedeste neefectuarea comunicarii; sau
b) implinirii termenului de 30 de zile de la momentul transmiterii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei de catre inspectoratul teritorial de munca in conformitate cu prevederile art. 50, in situatia neprimirii de catre inspectoratul teritorial de munca a unui document privind confirmarea sau neefectuarea comunicarii, dupa caz.
(3) Inspectia Muncii nu poate transmite o cerere de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei daca si atat timp cat amenda este contestata de catre intreprinderea respectiva pe teritoriul Romaniei.
(4) Inspectia Muncii formuleaza cererea de comunicare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei de la inspectoratul teritorial de munca.
(5) Inspectia Muncii are obligatia de a completa cererea de comunicare cu toate elementele prevazute la art. 40 si de a atasa acestei cereri procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
(6) Comunicarea unui proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, efectuata de catre autoritatea solicitata din statul membru de stabilire a intreprinderii, la solicitarea Inspectiei Muncii, este considerata ca avand acelasi efect ca in cazul in care ar fi fost efectuata direct de catre Inspectia Muncii.
(7) Inspectia Muncii transmite catre inspectoratul teritorial de munca, in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii, informarea privind masurile luate pentru comunicarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si data la care acesta a fost comunicat contravenientului, informare primita din partea autoritatii solicitate din statul membru de stabilire a intreprinderii respective.
(8) In cazul refuzului autoritatii solicitate de a da curs cererii de notificare, Inspectia Muncii remediaza aspectele invocate ca motiv al refuzului si retransmite documentele prevazute la alin. (5) in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii refuzului.

Art. 39. – (1) Inspectoratele teritoriale de munca transmit procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiei organelor fiscale centrale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, numai in conditiile in care procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este comunicat si nu este contestat pe teritoriul Romaniei.
(2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitanta, se asigura ca cererea de recuperare a unei amenzi contraventionale se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei nationale.
(3) Formularea cererii de recuperare a unei amenzi contraventionale se efectueaza doar in cazul in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele fiscale centrale subordonate, nu este in masura sa procedeze la recuperarea creantelor, conform prevederilor legislatiei nationale in acest domeniu.
(4) Agentia Nationala de Administrare Fiscala nu formuleaza o cerere de recuperare a unei amenzi contraventionale daca si atat timp cat amenda, precum si creanta corespondenta si/sau titlul executoriu sunt contestate in Romania.
(5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala se asigura ca cererea de recuperare transmisa contine toate elementele prevazute la art. 41.
(6) Cererea de recuperare a amenzii contraventionale se intocmeste de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele fiscale centrale subordonate, in termen de 6 luni de la data primirii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, in conformitate cu prevederile alin. (1).
(7) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitanta, prin organele fiscale centrale subordonate, nu va mai urmari recuperarea amenzii contraventionale dupa primirea acceptului procesarii cererii de recuperare din partea autoritatii solicitate.

Art. 40. – Cererea de comunicare a deciziei privind aplicarea unei sanctiuni financiare administrative si/sau a unei amenzi contraventionale se efectueaza prin intermediul instrumentului uniform de comunicare de catre autoritatea solicitanta si indica cel putin urmatoarele elemente:
a) numele si adresa destinatarului si orice alte date sau informatii relevante pentru identificarea destinatarului;
b) o prezentare sumara a faptelor si circumstantelor incalcarii legislatiei aplicabile, natura contraventiei care a condus la aplicarea sanctiunii si/sau amenzii si normele legislative relevante aplicabile;
c) instrumentul care permite executarea in statul membru solicitant si toate celelalte informatii sau documente relevante, inclusiv cele de natura judiciara, cu privire la creanta corespondenta ori la sanctiunea financiara administrativa si/sau amenda contraventionala;
d) numele, adresa si alte date de contact cu privire la autoritatea competenta responsabila pentru evaluarea sanctiunii si/sau amenzii si, in cazul in care sunt diferite, organismul competent care poate oferi informatii suplimentare privind sanctiunea si/sau amenda sau posibilitatile de a contesta obligatia de plata sau decizia de impunere;
e) scopul comunicarii;
f) termenul in care trebuie efectuata.

Art. 41. – Cererea autoritatii solicitante de recuperare a unei sume provenind dintr-o sanctiune financiara administrativa si/sau a unei amenzi contraventionale se efectueaza prin intermediul instrumentului uniform de recuperare si cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) numele si adresa destinatarului si orice alte date sau informatii relevante pentru identificarea destinatarului;
b) o prezentare pe scurt a faptelor si circumstantelor incalcarii, natura faptei/contraventiei si normele aplicabile relevante;
c) instrumentul care permite executarea in statul membru solicitant si toate celelalte informatii sau documente relevante, inclusiv cele de natura judiciara, cu privire la creanta corespondenta ori la sanctiunea financiara administrativa;
d) numele, adresa si alte date de contact cu privire la autoritatea competenta responsabila de evaluarea sanctiunii administrative financiare si, in cazul in care sunt diferite, organismul competent care poate oferi informatii suplimentare privind sanctiunea ori posibilitatile de a contesta obligatia de plata sau decizia care o impune;
e) data la care hotararea sau decizia a devenit executorie ori finala;
f) descrierea naturii si a valorii sanctiunii financiare administrative, orice date relevante in contextul procesului de recuperare;
g) daca hotararea ori decizia a fost comunicata partilor si/sau luata in lipsa acestora, se va mentiona modul in care aceasta a fost comunicata si/sau luata;
h) confirmarea din partea autoritatii solicitante a faptului ca sanctiunea nu face obiectul niciunei cai de atac;
i) descrierea creantei corespondente pentru care se formuleaza cererea si a diverselor sale componente.

Art. 42. – (1) Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau Inspectia Muncii, dupa caz, respectiv autoritatile solicitate din celelalte state membre nu sunt obligate sa dea curs unei cereri de recuperare ori de comunicare a unei sanctiuni financiare administrative si/sau a unei amenzi contraventionale, daca cererea respectiva:
a) nu contine informatiile prevazute la art. 40 sau 41, dupa caz, ori este incompleta;
b) exista o lipsa clara de concordanta intre cerere si decizia corespondenta.
(2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin organele fiscale centrale subordonate, respectiv autoritatile solicitate din celelalte state membre, dupa caz, pot refuza sa dea curs unei cereri de recuperare si in urmatoarele situatii:
a) daca in urma cercetarilor efectuate de autoritatea solicitata este evident ca resursele preconizate sau costurile necesare pentru luarea masurilor de recuperare a sumei provenind din sanctiunea financiara administrativa sunt disproportionate in raport cu suma care urmeaza sa fie recuperata ori daca recuperarea creantei este de natura sa genereze, din cauza situatiei debitorului, grave dificultati de ordin economic ori social in statul membru solicitat, in masura in care reglementarile legale si practicile administrative in vigoare in respectivul stat membru permit o astfel de exceptie in cazul creantelor nationale;
b) suma provenind din sanctiunea financiara totala si/sau amenda totala are o valoare mai mica decat echivalentul a 350 euro in moneda nationala;
c) drepturile si libertatile fundamentale ale partilor si principiile de drept care li se aplica, astfel cum sunt prevazute in Constitutia statului membru solicitat, nu sunt respectate.

Art. 43. – (1) in cazul in care, in cursul unei proceduri de recuperare, demarata in conformitate cu prevederile art. 35, Agentia Nationala de Administrare Fiscala este informata, prin intermediul Sistemului IMI, de catre autoritatea solicitanta ca sanctiunea financiara administrativa si/sau creanta corespondenta fac/face obiectul unei contestatii ori al unei cereri de recurs din partea intreprinderii in cauza sau a unei parti interesate, Agentia Nationala de Administrare Fiscala va comunica aceste aspecte organelor fiscale centrale din subordine, in vederea suspendarii procedurii de recuperare, in asteptarea deciziei organismului competent ori a autoritatii competente din statul membru solicitant.
(2) in cazul in care procesul-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii aplicate in Romania unei intreprinderi prevazute la art. 3 lit. a) face obiectul unei contestatii sau al unei cereri de recurs din partea intreprinderii in cauza ori a unei parti interesate, Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, instiinteaza cu celeritate organele fiscale centrale subordonate Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(3) Agentia Nationala de Administrare Fiscala informeaza cu celeritate autoritatea competenta din statul membru solicitat, in vederea suspendarii procedurii de recuperare de catre aceasta, in asteptarea solutionarii contestatiei sau a cererii de recurs, in situatia in care a fost transmisa acelui stat o cerere de recuperare, in conformitate cu prevederile art. 39.

Art. 44. – (1) intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b) adreseaza orice contestatie sau cerere de recurs cu privire la sanctiunea financiara administrativa si/sau creanta corespondenta autoritatii competente din statul membru gazda pe teritoriul caruia a detasat salariati.
(2) intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) adreseaza orice contestatie sau cerere de recurs cu privire la aplicarea unei amenzi contraventionale de catre Inspectia Muncii sau inspectoratele teritoriale de munca, in conformitate cu prevederile prezentei legi, la instanta judecatoreasca competenta din Romania.
(3) Plangerile prealabile cu privire la masurile de recuperare sau cu privire la validitatea ori modalitatea de realizare a unei comunicari efectuate de autoritatile competente nationale, in conformitate cu prevederile art. 33-36, se introduc, de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b), la autoritatile administrative competente in conformitate cu legislatia romana.
(4) Cererile de chemare in judecata cu privire la masurile de recuperare sau cu privire la validitatea sau modalitatea de realizare a unei comunicari efectuate de autoritatile competente nationale, in conformitate cu prevederile art. 33-36, se introduc, de catre intreprinderile prevazute la art. 3 lit. b), la instantele judecatoresti din Romania, in conformitate cu legislatia romana.

Art. 45. – (1) Sumele recuperate, aferente amenzilor contraventionale sau sanctiunilor financiare administrative, dupa caz, revin autoritatii solicitate.
(2) Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in calitate de autoritate solicitata, prin organele fiscale centrale din subordine, recupereaza sumele datorate in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Sumele recuperate in conformitate cu prevederile alin. (2) se fac venit la bugetul de stat.
(4) Amenzile aplicate intreprinderilor prevazute la art. 3 lit. a), pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi, se achita in numerar la orice unitate a Trezoreriei Statului sau prin virament in contul corespunzator de venituri ale bugetului de stat deschis la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, codificat cu codul de identificare fiscala al Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Bucuresti sau intr-un cont deschis la o institutie de credit.

Art. 46. – Autoritatile competente nationale nu solicita rambursarea cheltuielilor ce decurg din asistenta reciproca pe care o acorda autoritatilor competente din alte state membre in conformitate cu prevederile prezentului capitol sau care rezulta din aplicarea acestuia.

CAPITOLUL VII Raspunderea contraventionala

Art. 47. – Intreprinderile prevazute la art. 3 lit. a) raspund potrivit legislatiei romane, pentru nerespectarea conditiilor de munca prevazute la art. 6.

Art. 48. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 100.000 lei incalcarea dispozitiilor art. 26 alin. (7).

Art. 49. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor stabilite potrivit art. 24 alin. (4) si (5), precum si a celor prevazute la art. 47 si 48 se fac de catre inspectorii de munca.

Art. 50. – (1) Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, intocmit potrivit legii, pentru contraventiile savarsite in conditiile prevazute la art. 24 alin. (4) si (5), art. 47 si 48, se comunica intreprinderii prevazute la art. 3 lit. a), in conditiile prevazute la alin. (2)-(4).
(2) Comunicarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se face de catre inspectoratele teritoriale de munca, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data emiterii acestuia, prin posta, cu scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis, la adresa de stabilire a intreprinderii din statul membru sau Confederatia Elvetiana.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), in cazul in care corespondenta este returnata, in alte situatii decat cele prevazute la alin. (4) lit. c) sau daca, in termen de 30 de zile de la data expedierii procesului-verbal, nu este primita o confirmare de primire a acestuia, inspectoratul teritorial de munca va transmite catre Inspectia Muncii documentele necesare in vederea transmiterii unei cereri de solicitare a comunicarii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, in conformitate cu prevederile art. 38, fara a mai fi necesara comunicarea prin afisare la sediul din strainatate a intreprinderii sau prin alte mijloace de publicitate.
(4) Procedura de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii este considerata indeplinita:
a) la data inscrisa pe confirmarea de primire care atesta primirea acestora de catre intreprindere;
b) la data comunicarii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, confirmata de autoritatea solicitata din statul membru de stabilire a intreprinderii, ca urmare a transmiterii de catre Inspectia Muncii a cererii de solicitare a comunicarii procesului-verbal, in conformitate cu prevederile art. 38;
c) la data consemnarii de catre personalul furnizorului de servicii postale, dupa caz, a refuzului de semnare a confirmarii de primire, a refuzului de primire a corespondentei ori a imposibilitatii de a semna, din motive intemeiate, confirmarea de primire, indiferent daca destinatarul a primit sau nu corespondenta personal.

Art. 51. – Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, executarea sanctiunilor contraventionale aplicate pentru contraventiile savarsite in conditiile prevazute la art. 24 alin. (4) si (5), art. 47 si 48 se prescrie daca procesul- verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii nu a fost comunicat contravenientului in termen de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii.

Art. 52. – Dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 14 alin. (1) din aceeasi ordonanta.

CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 53. – (1) Cooperarea administrativa si asistenta reciproca intre autoritatile competente din Romania si autoritatile competente din statele membre, prevazute la art. 14-22 si la art. 33-43, sunt puse in aplicare prin intermediul Sistemului IMI.
(2) Cooperarea administrativa si asistenta reciproca intre autoritatile competente din Romania si autoritatile competente din Confederatia Elvetiana, prevazute la art. 14-22, sunt puse in aplicare prin acorduri sau intelegeri bilaterale.
(3) Inspectia Muncii si/sau Ministerul Muncii si Justitiei Sociale pot incheia cu autoritatile competente din statele membre ori cu Confederatia Elvetiana acorduri sau intelegeri bilaterale privind cooperarea administrativa si asistenta reciproca in ceea ce priveste aplicarea si monitorizarea clauzelor si conditiilor de incadrare in munca aplicabile salariatilor detasati, cu conditia ca aceste acorduri sau intelegeri bilaterale sa nu aduca atingere drepturilor si obligatiilor salariatilor ori intreprinderilor respective.
(4) Ministerul Muncii si Justitiei Sociale informeaza Comisia Europeana cu privire la acordurile si/sau intelegerile bilaterale pe care le aplica si pune la dispozitia acesteia textele respective.
(5) in cadrul acordurilor sau intelegerilor bilaterale prevazute la alin. (3), cu exceptia celor incheiate cu Confederatia Elvetiana, Inspectia Muncii utilizeaza Sistemul IMI.
(6) in cadrul cooperarii administrative si asistentei reciproce prevazute la alin. (1), prelucrarea datelor cu caracter personal se realizeaza de catre autoritatile nationale prevazute de prezenta lege, desemnate ca autoritati competente si inregistrate in Sistemul IMI in vederea utilizarii acestuia, in conformitate cu prevederile legale privind protectia persoanelor fizice si juridice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal.

Art. 54. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 24 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 55. – In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 56. – Procedura specifica privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale pe teritoriul Romaniei, reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 104/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 111 din 14 februarie 2007, isi mentine valabilitatea pana la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 55.

Prezenta lege transpune:
– Directiva nr. 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 18 din 21 ianuarie 1997;
– Directiva nr. 2014/67/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectarii aplicarii Directivei nr. 96/71/CE privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativa prin intermediul Sistemului de informare al pietei interne (“Regulamentul IMI”), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 159 din 28 mai 2014.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

PRESEDINTELE SENATULUI
CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

Bucuresti, 17 martie 2017.
Nr. 16.

(Visited 419 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


7 × = twenty eight

Close
Vrei sa fii la curent cu informatiile din domeniul legislatiei muncii, fiscalitatii? Sa ai acces gratuit la spete rezolvate?

Inscrie-te acum la newsletterul Contabun.ro. 5.299 de persoane fizice si juridice ne-au acordat deja increderea lor.