Sinteza modificarilor fiscal-bugetare lansate in dezbatere de Guvern

Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contributii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea platii TVA, ridicarea plafonului pentru microintreprinderi la un milion de euro sau instituirea contributiei asiguratoare pentru munca de 2,25% din fondul de salarii, dar si scaderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri si cresterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele masuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern in dezbaterea publica.
Mediafax prezinta, in sinteza, masurile fiscal-bugetare lansate in dezbatere de Guvern – in principal, prin ministerele Finantelor si Muncii.

*Trecerea contributiilor de asigurari sociale (CAS) de la angajator la angajat*

In prezent, angajatorul si salariatul platesc in solidar contributiile sociale in contul angajatului, in sensul ca si din fondul de salarii (partea angajatorului), dar si din suma cuvenita angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, pana la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca intreaga sarcina a acestor contributii sa-i revina numai angajatului, cu precizarea ca indeplinirea formalitatilor de plata va ramane la angajator si ca aceasta cota totala de 39,25% va scadea la 37,25% (de notat ca scaderea propusa intr-o formula anterioara era la 35,25%).

Guvernul considera ca aceasta masura este neutra din punctul de vedere al angajatorului, intrucat la nivel de firma nu se intampla altceva decat o mutare a formalitatilor de plata de la angajat la angajator. Creste salariul brut (din care se iau aceste contributii) la nivelul angajatului si, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel ca salariul net ramane neschimbat. Lucru care – in opinia promotorilor acestei masuri – da posibilitatea angajatorului de a majora corespunzator salariile angajatilor, astfel incat si netul sa creasca, fidelizandu-i pe salariati.

Dar calculele economistilor arata altceva: prin aceasta mutare va scadea, de fapt, si salariul net. Intr-adevar, luata separat aceasta masura ar putea duce la scaderea salariului net, primit „in mana” de angajat, insa ministrul Finantelor, Ionut Misa, a insistat asupra faptului ca mutarea CAS este dublata de alte doua masuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scadea de la 16% la 10%, iar contributiile la fondul de creante salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu ii vor mai reveni si salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel si controversele pe tema mutarii CAS de la angajator la salariat.

Contabun.ro a publicat si:
* Patru scenarii posibile pentru salariati si angajatori dupa trecerea contributiilor in sarcina angajatului
* Sinteza modificarilor legislative in domeniul salarizarii (salariu minim, contributii…)

 

*Splitarea TVA*

In prezent, la momentul platii aferente unei tranzactii, taxa pe valoarea adaugata (TVA) este trecuta ca o componenta inclusa in valoarea facturii, insa de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzactie ar urma sa se plateasca TVA intr-un cont separat de cel in care vor intra banii fara aceasta taxa. Consultantii fiscali au reactionat vehement fata de aceasta masura, aratand ca la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturati operatiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel ca in Parlament, unde se poarta acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA sa se aplice obligatoriu doar companiilor aflate in relatii comerciale cu statul, companiilor rau-platnice si celor aflate in insolventa, celelalte urmand a o aplica optional.

Contabun.ro a publicat si:
* Senatul a adoptat Legea privind split TVA. Cui se va aplica
* OMFP 2800/2017: procedura anulare penalitati de intarziere la TVA (split TVA)
* Inregistrarile contabile privind split TVA (proiect legislativ): conturile 5126 si 5127

 

*Plafonul de un milion de euro pentru microintreprinderi*

Firmele foarte mici – microintreprinderile, adica acelea care au cifre de afaceri de pana la 500.000 de euro – pot alege sa plateasca un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligatiei ca impozitul sa fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de pana la un milion de euro (fata de 500.000 de euro). Aceasta schimbare ii va aduce la plata si pe intreprinzatorii cu vanzari mai mari, dar din care nu rezulta neaparat si profituri suficiente, adica va obliga un numar mare de microintreprinderi sa plateasca mai mult decat castiga, lucru care le va arunca in faliment, atentioneaza specialistii.

*Instituirea contributiei asiguratoare pentru munca de 2,25% din fondul de salarii*

Potrivit reglementarilor europene, un stat membru al UE ar trebui sa alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat platii CAS si a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli in cazul intrarii in insolventa a unor firme; sau, daca de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsa de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate sa solicite angajatorilor contribuirea cu o anumita cota (nespecificata) din fondul de salarii la finantarea respectivului fond „de acoperire a creantelor salariale”.

Inca de la aparitia acestor reglementari (in anul 2007), statul roman a ales varianta sa ceara angajatorilor – si nu sa alimenteze fondul de la bugetul public – contributii de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Intre timp (din 2007 pana in prezent), contributiei respective i s-au mai adaugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de munca, iar acum, pentru 2018, este prevazuta o cota de 2,25%. Dar sumele astfel platite nu vor ajunge sa alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma sa alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, in loc ca bugetul sa acopere riscurile/creantele salariale, angajatorii vor acoperi si aceste riscuri, si, in plus, vor contribui – dovedindu-si „solidaritatea” ceruta de Guvern – inclusiv la bugetul public. Masura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru ca ei se vad fortati sa „solidarizeze” platind bani intr-un buget pe care nimeni nu stie cum il vor folosi guvernantii, pe langa alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia fintat de la buget.

*Cresterea salariului minim pe economie*

Angajatorii au transmis recent ca ar fi inteles mesajul Guvernului potrivit caruia economia nu mai poate creste cu salarii mici, dar solicita sa fie lasati sa mareasca lefurile angajatilor „in logica economica”, nu printr-o masura administrativa.

In chestiunea majorarii salariilor, reprezentantii mediului de afaceri par a fi impartiti in doua tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta intrunire a Consiliului National Tripartit ar fi agreat aceasta masura – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-si fideliza salariatii, dar de cealalta parte reprezentantii asociatiilor de business care nu participa la dialogul social institutionalizat resping obligativitatea de a mari salariile, impusa pe cale strict administrativa.

(Visited 163 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published.


7 − = one

Close
Vrei sa fii la curent cu informatiile din domeniul legislatiei muncii, fiscalitatii? Sa ai acces gratuit la spete rezolvate?

Inscrie-te acum la newsletterul Contabun.ro. 5.655 de persoane fizice si juridice ne-au acordat deja increderea lor.