Potrivit prevederilor art.56 alin.(1) lit.c) din Codul muncii, republicat, cu modificarile și completarile ulterioare, contractul individual de munca inceteaza de drept la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II.
Chiar daca articolul indicat mai sus prevede si incetarea de drept a contractului de munca la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, aceasta prevedere a fost declarata neconstitutionala. A se vedea în acest sens Decizia CCR nr.759/2017.

*Vezi aici Model regulament intern (EDITABIL), in lucrarea Regulament intern: model si documente conexe
Astfel, daca este vorba de invaliditate de gradul I sau II, contractul va inceta de drept la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca. Daca este vorba de invaliditate gradul III, contractul nu inceteaza de drept, raportul de munca poate continua, insa persoana in cauza va putea presta activitate cel mult jumatate din timpul normal de munca. In acest sens avem prevederile art.69 lit.c) din Legea nr.263/2020 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile și completarile ulterioare, potrivit carora, in raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, gradul III de invaliditate se caracterizeaza prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putând sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca. Daca acest lucru nu este posibil, se poate ajunge la incetarea contractului prin acordul partilor sau concediere pentru inaptitudine fizica.
In situatia prezentata, daca salariatul este propus pentru pensionare pe caz de boala, insa nu a primit decizia medicala asupra capacitatii de munca si nu mai poate beneficia nici de concediu medical, acesta va fi pontat conform situatiei reale. Daca a facut cerere de concediu fara plata, va fi pontat ca atare, daca nu s-a mai prezentat la munca – absent motivat sau nemotivat (in functie de situatie) sau, daca are zile de concediu de odihna neefectuate, poate solicita efectuarea concediului.
Atragem atentia ca, in situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale, medicul curant (specialist sau primar) care monitorizeaza afectiunea ce a determinat incapacitatea temporara de munca poate sa formuleze in atentia medicului expert al asigurarilor sociale o propunere de prelungire a concediului medical peste durata de 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. A se vedea in acest sens prevederile art.14 si 15 din OUG nr.158/2005 si Procedura privind prelungirea concediului medical peste 183 de zile pentru cel mult 90 de zile, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare, aprobata prin Ordinul nr.953/783/2017.
In plus, durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este mai mare in cazul unor boli speciale. A se vedea in acest sens prevederile OUG nr.158/2005.
Vezi si:
*(EDITABIL) Dosarul personal al salariatului – acte, modele si formulare necesare, actualizat la zi
*(EDITABIL) 145 de modele si formulare necesare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca
*(EDITABIL) Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare, actualizata la zi
* (EDITABIL) Revisal – ghid practic de completare si transmitere, actualizat la zi
*(EDITABIL) Concedierea colectiva – ghid practic, actualizata la zi
Autor: Elena Savciuc, expert legislatia muncii, membru UNELM
* Experienta de peste 15 ani in domeniul resurselor umane in companii cu peste 700 de angajati din industria prelucratoare, constructii si call center
(Visited 1,115 times, 3 visits today)
Leave a Reply