Cunosterea prevederilor care reglementeaza relatiile de munca reprezinta un factor extrem de important, pentru a pune bazele unei relatii de durata, fiecare avand drepturi si obligatii, unele prevazute expres de actele normative, iar altele asumate in urma negocierii.
Preavizul este un drept al uneia dintre parti, in timp ce pentru cealalta reprezinta o obligatie. Astfel, avem atat dreptul, cat si obligatia, atat a angajatorului cat si a salariatului, prevazute de Codul muncii, insa durata si conditiile sunt elemente negociabile, fiind obligatorie precizarea lor in cadrul contractului individual de munca.
Scopul perioadei de preaviz in cazul concedierii este ca salariatul sa-si poata cauta un alt loc de munca, potrivit pregatirii sale profesionale, iar scopul preavizului in cazul demisiei este de a-i acorda angajatorului posibilitatea sa inlocuiasca salariatul care doreste incetarea raportului de munca.
Fiind un element esential al contractului individual de munca, acesta poate fi negociat sau modificat numai prin acordul partilor, tinand cont de limitele prevazute in mod expres de lege.
Astfel, preavizul la concediere este un drept al salariatului avand un termen minim de 20 de zile lucratoare, exceptie facand persoanele cu handicap care beneficiaza de un preaviz de minimum 30 de zile lucratoare.
Pe de alta parte, in cazul demisiei, preavizul este in beneficiul angajatorului, si poate fi de cel mult 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de cel mult 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
Ca urmare, atat la demisie cat si la concediere, contractul de munca inceteaza la data expirarii preavizului. In acest timp contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele, adica salariatul continua activitatea primind in schimb drepturile salariale prevazute in contractul individual si, dupa caz, in contractul colectiv de munca.
De retinut este faptul ca in cazul demisiei, angajatorul poate renunta partial sau total la dreptul sau la preaviz, situatie in care contractul de munca inceteaza, adica salariatul nu mai are obligatia de a presta activitate, iar angajatorul de a-l remunera.
In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca se suspenda, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator, iar efectuarea lui se va relua la incetarea situatiei care a determinat suspendarea contractului.
O situatie de exceptie vizeaza raportul de munca pe parcursul perioadei de proba, situatie in care contractul de munca inceteaza exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.
Ca regula de calcul a termenelor, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit, in acest an, ca in cazul termenului de preaviz la concediere nu este luata in calcul ziua comunicarii notificarii de preaviz, ceea ce inseamna ca termenul incepe sa curga din ziua urmatoare si se implineste in ultima zi.
Sursa: ITM Salaj
(Visited 329 times, 1 visits today)
Leave a Reply