Prin decizia nr.40 din 16 septembrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 6533/3/2022 si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 39 alin. (1) si (4) raportat la art. 6 lit. a), b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata pentru functii similare nu se poate tine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariati prin hotarari judecatoresti definitive prin care au fost interpretate si aplicate norme legale cu aplicabilitate generala, daca respectiva interpretare a fost ulterior invalidata printr-o decizie obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in dezlegarea unei chestiuni de drept.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Autor: Elena Savciuc, Expert legislatia muncii, membru acreditat UNELM
*Experienta de peste 15 ani in domeniul resurselor umane in companii cu peste 700 de angajati din industria prelucratoare, constructii si call center
*Colaborator Revista Romana de Dreptul Muncii
(Visited 237 times, 1 visits today)
Leave a Reply