Reducerea timpului de munca in baza OUG 132/2020 afecteaza concediul de odihna?

Potrivit prevederilor art.1 alin.(1) din OUG nr.132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) Codul muncii, in cazul reducerii temporare a timpului de munca, determinate de instituirea starii de urgenta/alerta/asediu, in conditiile legii, pe perioada starii de urgenta/alerta/asediu, precum si pe o perioada de pana la 3 luni de la data incetarii ultimei perioade in care a fost instituita starea de urgenta/alerta/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munca a salariatilor cu cel mult 80% din durata zilnica, saptamanala sau lunara, prevazuta in contractul individual de munca.

Totodata, potrivit alin.(3) al aceluiasi articol, reducerea timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizia angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare, cuprinse in perioada de 30 de zile calendaristice, incepand cu prima zi de aplicare efectiva a masurii. Reducerea timpului de munca se aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.

Iar potrivit alin.(7) – (9) ale aceluiasi articol, pe durata reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1), salariatii afectati de masura beneficiaza de o indemnizatie de 75% din salariul de baza brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Indemnizatia este suportata de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al acestuia, si se achita la data platii salariului aferent lunii respective, urmand a se deconta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa indeplinirea de catre angajator a obligatiilor declarative si de plata aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea. Iar in situatia in care bugetul angajatorului destinat platii cheltuielilor de personal permite, indemnizatia poate fi suplimentata de angajator cu sume reprezentand diferenta pana la nivelul salariului de baza corespunzator locului de munca ocupat, fara ca aceasta diferenta sa poata fi decontata.

Iar la alin.(15) de la art.1 aflam ca pe perioada de aplicabilitate a masurii prevazute la alin. (1), salariatul beneficiaza de toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca.

 

 

*Va propunem un model de regulament intern (EDITABIL),  in lucrarea Regulament intern: model si documente conexe

 

 

Art.112 alin.(1) din Codul muncii la care face trimitere OUG nr.132/2020 prevede ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Prin urmare, reiese ca masura reducerii timpului de munca se poate aplica doar in cazul salariatilor cu norma intreaga. Iar prin reducerea timpului de munca in baza OUG nr.132/2020 nu suntem in situatia transformarii unui contract de munca cu norma intreaga in contract de munca cu timp partial.

Referitor la dreptul salariatilor la concediul anual de odihna, acest drept se naste pentru perioadele de activitate prestata de salariat, in vederea refacerii fortei de munca, si se calculeaza in functie de zilele lucrate si nu de orele lucrate. Iar art.145 alin.(4) din Codul muncii prevede ca, la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Prin urmare, reducerea temporara a timpului de munca, determinata de instituirea starii de urgenta/alerta/asediu, pe perioada starii de urgenta/alerta/asediu, precum si pe o perioada de pana la 3 luni de la data incetarii ultimei perioade in care a fost instituita starea de urgenta/alerta/asediu, cu cel mult 80% din durata zilnica, saptamanala sau lunara, prevazuta in contractul individual de munca, nu reprezinta o transformare a contractului de munca cu norma intreaga in contract de munca cu timp partial si nici o situatie de suspendare a contractului de munca. Iar prin raportare la prevederile Codului muncii, chiar daca salariatul lucreaza 1 ora/zi beneficiaza de acelasi numar de zile de concediu de odihna ca si un salariat care lucreaza 8 ore/zi. O problema de interpretare poate interveni in cazul in care timpul de munca al salariatului s-a redus cu 50%, iar salariatul va presta activitate 8 ore/zi timp de 2 saptamani si, apoi, 2 saptamani va fi liber, ca si exemplu. Consider insa ca prin reducerea timpului de munca in baza prevederilor OUG nr.132/2020, chiar daca suntem in situatia data ca si exemplu, durata anuala a concediului de odihna prevazuta in contractul individual de munca nu va fi diminuata.

Vezi si:

*(EDITABIL) Dosarul personal al salariatului – acte, modele si formulare necesare, actualizat la zi

*(EDITABIL) 145 de modele si formulare necesare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca

*(EDITABIL) Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare, actualizata la zi

* (EDITABIL) Revisal – ghid practic de completare si transmitere, actualizat la zi

* (EDITABIL) Concedierea colectiva-ghid practic, actualizat la zi

* (EDITABIL) Negocierea si incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate – ghid practic, acualizat la zi

savciuc1Autor: Elena Savciuc, expert legislatia muncii, membru UNELM
* Experienta de peste 15 ani in domeniul resurselor umane in companii cu peste 700 de angajati din industria prelucratoare, constructii si call center

(Visited 951 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published.